REŢEAUA HIDROGRAFICĂ apa bihor apa bihor apa bihor

REŢEAUA HIDROGRAFICĂ apa bihor apa bihor apa bihor

Râurile de pe cuprinsul judeţului Bihor, aparţin bazinului hidrografic al Crişurilor şi au în general o direcţie de curgere dinspre est spre vest, cu izvoarele din Munţii Apuseni. Principalele artere hidrografice în succesiune de la nord spre sud sunt: Ierul, Barcăul, Crişul Repede şi Crişul Negru.
Ierul, cel mai însemnat afluent al râului Barcău, izvorăşte din Dealurile Tăşadului şi prezintă un regim de scurgere temporar, care a cunoscut un amplu proces de sistematizare, cu scopul reducerii surplusului de umiditate. El drenează câmpia cu acelaşi nume, având o lungime de 107 km şi un bazin de suprafaţă de 1.437 km2. Dintre afluenţii săi amintim: Checheţul, Santăul, Sântmiclăuşul, Râtul etc.
Râul Barcău izvorăşte din Munţii Plopişului, iar după ce străbate defileul său de la Marca pătrunde pe teritoriul judeţului, drenând sectorul deluros Barcău-Derna, apoi partea nordică a Câmpiei Crişurilor. Lungimea sa este 118 km, iar suprafaţa bazinului de 1.977 km2. Dintre afluenţii săi principali amintim: Bistra care-şi adună apele din Munţii Plopişului, Ghepeşul, Almaşu şi Biharia pe partea sudică, iar pe partea nordică Înotul, Valea Rece, Sânnicolaul şi Ierul.
Crişul Repede izvorăşte în apropiere de localitatea Izvoru Crişului, de la o altitudine de 710 m, îşi adună apele de pe o suprafaţă de 2.425 km2 şi are o lungime de 148 km. Pătrunde în judeţ în aval de Bucea, având un aspect de râu de munte, datorită defileului sălbatic pe care l-a sculptat în calcarele Pădurii Craiului până la Vadu Crişului. Pe teritoriul judeţului, bazinul său este asimetric deoarece afluenţii săi cei mai viguroşi îi primeşte de pe partea stângă, cum ar fi Iadul, Brătcuţa, Chijicul, Sărandul, Tăşadul, Peţa, etc.
Crişul Negru reprezintă râul cel mai însemnat atât datorită mărimii bazinului său de recepţie cu o de suprafaţă de 4.476 km2 şi o lungime de 144 km, cât şi datorită faptului că acesta este cuprins, aproape în totalitatea sa, în limitele judeţului. După ce izvorăşte din Munţii Bihorului, străbate Depresiunea Beiuşului şi apoi Câmpia de Vest. Bazinul său colector are un aspect asimetric, condiţionat de afluenţii de pe partea dreaptă ce coboară din Munţii Bihorului şi din Pădurea Craiului. Dintre cei mai importanţi afluenţi amintim: Crişul Băiţei, Crişul Pietros, Nimăeşti, Roşia, Holod, care sunt mult mai viguroşi decât cei ce-şi adună apele de pe versanţii nordici ai Munţilor Codru-Moma precum: Crişul Văratecului, Tărcăiţa, Finiş, Şoimi, s.a.
LACURILE
Lacurile din categoria celor naturale sunt în număr foarte redus, mai importante fiind: lacul nival Tăul Mare din Masivul Bihariei, de origine nivală, Lacul Şerpilor, care acoperă o suprafaţă de 10 ha, Lacul cu Stuf din vecinătatea Salontei (12 ha) şi Lacul Peţea cu apă termală.
Mult mai numeroase sunt însă lacurile de origine antropică, realizate pentru satisfacerea unor cerinţe economice. Dintre acestea amintim amenajările lacustre piscicole din Câmpia Crişurilor, cum sunt: Cefa (cca. 700 ha), Inand (cca. 170 ha), Tămaşda (cca. 200 ha), Homorog (105 ha), Mădăras (cca. 30 ha). Acestora li se adaugă lacurile de acumulare permanente: de pe Crişul Repede şi Valea Iadului cu Lacul Leşu (28.3 mil. m3) şi cele de acumulare nepermanente Şimian (4.6 mil. m3), Galoşpetreu (4,6 mil. m3), de pe Valea Ierului. Şi numeroase lacuri de câmpie: la Tileagd, Curtuiuşeni, Văşad, Şimian, Galoşpetreu, Valea lui Mihai, Albiş, Cherechiu, Cadea, Cubulcut, Ianca, Fazanilor, Gepiu, Călacea, etc, realizate în scopul regularizării debitului râurilor, sau în scop economic, spre exemplu: de la Cefa, Inand, Mădăras, Homorod, Tămaşda, pentru piscicultură.
Tot aici trebuie amintit lacul format pe cursul superior al pârâului Peţa, cu ape geotermale, în care mai vegetează nufărul termal (Nymphaea lotus var. thermalis). Toate râurile şi lacurile reprezintă un potenţial turistic, atât din punct de vedere peisagistic, cât şi datorită practicării pescuitului sportiv.
APELE SUBTERANE
Sunt determinate de varietatea litologică a zonei. Apele freatice de suprafaţă sunt fără presiune, dar apele de adâncime au presiune hidrostatică, care le dă un caracter ascensional sau artezian.
Unele ape de adâncime prezintă mineralizări de diferite concentraţii. Astfel, ape cu slabă mineralizare sunt la Beiuş, Ceica, Diosig, Salonta, iar ape mai pronunţat mineralizate, carbogazoase, la Tinca sau Tămăşeu, unde s-au reactivate izvoarele cu vestita apă cu litiu, iar ca o raritate este apa plată de la Stâna de Vale. De mare importanţă pentru Bihor sunt apele geotermale de la Oradea, Băile Felix şi 1 Mai, recent descoperite la Beiuş, sau mezotermale de la Răbăgani.


www.ape.bihor.ro apa, ape , parau ,rauri , lac ,lacuri ,acumulare , artificiale , baraj , baraje , bihor, oradea , crisuri ,crisul ,repede ,negru , barcau , cascada ,iaz , tau , afluent , bazin ,hidrografic , izvor , amonte , aval dig , mal , bai ,geotermale

www.ape.bihor.ro apa, ape , parau ,rauri , lac ,lacuri ,acumulare , artificiale , baraj , baraje , bihor, oradea , crisuri ,crisul ,repede ,negru , barcau , cascada ,iaz , tau , afluent , bazin ,hidrografic , izvor , amonte , aval dig , mal , bai ,geotermale

www.ape.bihor.ro apa, ape , parau ,rauri , lac ,lacuri ,acumulare , artificiale , baraj , baraje , bihor, oradea , crisuri ,crisul ,repede ,negru , barcau , cascada ,iaz , tau , afluent , bazin ,hidrografic , izvor , amonte , aval dig , mal , bai ,geotermale